Ce ne ascund băncile? Deși ne spun să stăm liniștiți, sunt probleme cu euro cash
Pe piața monetară din România se conturează, deși timid, o criză de lichiditate pe zona euro. Vorbim despre probleme legate de banii fizici, nu neapărat de imposibilitatea consumatorilor de a schimba în euro banii pe care îi dețin sub alte monede, în contul online al băncilor lor. De asemenea, moneda europeană e din ce în ce mai scumpă, pentru cei care vor să o cumpere.
Cursul euro-leu stârnește mari îngrijorări, având o evoluție fulminantă, pe fondul geopolitic sensibil pe care îl traversăm, cu un război la graniță, piețe financiare instabile și inflație în linie ascendentă.
Euro e din ce în ce mai scump și mai greu de găsit. Conform dcnews, „astăzi, la Banca Transilvania, Euro la vânzare a ajuns la 5,3 lei. Luni, era 5,04 lei. Marți, 5,1 lei. La exchange, tot 5,3 lei. Marți a fost 5,2 lei. Luni, 5,1 lei”.
Totuși, oficialii încearcă să liniștească populația
De exemplu, conform unei informări a Băncii Naționale a României, dată de consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ”Banca Națională are ca monedă, la această oră, leul, nu euro”. Oficialul mai susține că ”în bănci există o supra-lichiditate și analizele BNR arată că, la orice cerere de lei, băncile pot să facă față”.
Și băncile comerciale transmit mesaje menite să înlăture panica. O astfel de poziție este exprimată, de exemplu, de reprezentanții CEC Bank. Aceștia susțin că toate unitățile CEC Bank sunt alimentate constant cu numerar – atât cu lei, cât și cu valută și nu există restricții la realizarea de operațiuni.
”Dorim să asigurăm publicul că banii lor sunt în siguranță și că CEC Bank are o poziție financiară solidă și un indicator de lichiditate de 200%, dublu față de cerințele legale. Clienții au acces oricând la propriile disponibilități, iar pentru retragerea de sume mari este recomandată programarea în prealabil, regulă care se aplică de mulți ani. Recomandăm clienților ca în această perioadă, să evite să ia decizii sub impulsul momentului și să ia în calcul și riscurile de pierdere a dobânzilor și riscurile asociate păstrării unor sume mari în numerar”, a informat un oficial al CEC Bank.
Și ING Bank ne informează că situația este sub control: „În ultimele zile am înregistrat o creștere a cererii de numerar, însă situația este sub control. Ne-am asigurat din timp că avem lichiditățile necesare și am discutat cu partenerii noștri în alimentarea ATM-urilor într-un ritm accelerat, monitorizând tot timpul situația din teren. Desigur, au putut exista întârzieri în alimentare din motive obiective ce țin de traseul mașinilor blindate, însă nu există probleme cu disponibilul de numerar nici în euro, nici în lei. Recomandăm clienților să folosească la fel ca până acum cardurile pentru plăți și să nu scoată de la ATM mai mult decât au nevoie în mod normal”.
Profesorul de economie Mircea Coșea are o posibilă explicație pentru ceea ce vedem că se întâmplă la cursul valutar. Conform sursei citate, expertul susține că acum „trăim într-un context de supra-stres, asta înseamnă o presiune psihică asupra populației, asupra actorilor economici în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina”.
„Mai mult, e o presiune care vine ca urmare a unei anumite frici pe care cetățenii o au în fața sancțiunilor, pentru că orice sancțiune are un dublu efect: îl afectează pe cel sancționat, dar și pe cel care sancționează. În contextul globalizării, relațiile și conexiunile sunt foarte strânse. Deci teama de ceea ce se întâmplă eu am interpretat-o și ca acest comportament de pregătire pentru necunoscut și anume cumpărarea sau obținerea de valută în cantități cât mai mari sau cât mai rapid.
Deci mie mi s-a părut că, într-adevăr, există pe piață o anumită foame de euro, o tendință de a acumula pentru a se proteja în viitor, nu mi s-a părut că e o chestiune de lăcomie, cum au spus unii. Eu mă aștept să existe o accentuare a acestui fenomen de acumulare de ”siguranță”.
În momentul de față, siguranța nu ți-o dă atât leul, cât ți-o dau euro și dolarul. Nu mi se pare ceva întâmplător, ci o urmare firească a acestei presiuni extraordinare psihică și politică pe care populația și firmele o au în contextul acestei situații extrem de grave pe care nimeni nu a cunoscut-o până acum și de care toată lumea se teme”, a mai precizat acesta.